Gol

Dă foșnet frunza măruntă,
Umbra e rece-n pădurea sonoră -
O mirare tăcută, poate cruntă,
O amețire de toamnă, de-o horă.

Un haos vrea să mă ducă
De unic uitând, și de număr -
Un foșnet uscat mă usucă,
Pe-un arbore plâng ca pe-un umăr.