Odaia mea mă înspăimântă Cu brâie negre zugrăvită - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă.
- Odaie, plină de mistere, În pacea ta e nebunie; Dorm umbre negre prin unghere; Pe masă arde o făclie.
- Odaie, plină de ecouri, Când plânsu-ncepe să mă prindă, Stau triste negrele tablouri - Făclia tremură-n oglindă.
Odaia mea mă înspăimântă... Aici n-ar sta nici o iubită, - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă.