Elegie

Când iar nebun și bolnav,
Prin sanatorii, sau spitale,
Voi sta privind
Al vieții vals
Și câte sunt, - ca un adio...
Prin sanatorii, sau spitale,
Oricum, fără voința mea -
Poate voi fi singur.
Apoi, tăcere...
Ca toamna, un amurg de jale...